înfiripa dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNFIRIPÁ, înfiripez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui ceva din elemente puţine, disparate sau necorespunzătoare; a înjgheba. ♦ Refl. Fig. A lua naştere, a prinde consistenţă. ♦ Refl. A ajunge la o oarecare bunăstare. 2. Refl. A-şi reveni în puteri; a se reface după o boală, a se întrema. [Prez. ind. şi: înfiríp. – Var.: înciripá vb. I] – Cf. sl. č e r e p „oală, hârb”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNFIRIP//Á ~éz tranz. A face în grabă din materiale aflate la îndemână; a închipui; a înjgheba; a sclipui; a improviza. [Şi înfirip] /cf. sl. erep
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNFIRIP//Á mă ~éz intranz. 1) A ieşi din sărăcie; a prinde cheag. 2) A-şi reveni după o boală; a prinde puteri; a se întrema; a se înzdrăveni. 3) fig. (despre atitudini, sentimente, idei) A începe să capete contururi precise; a prinde consistenţă; a înmuguri; a încolţi; a se deştepta. [Şi mă înfirip] /cf. sl. erep
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înfiripá (-péz, înfiripát), vb. – 1. A forma, a compune. – 2. A ameliora, a restabili. – 3. (Refl.) A se realiza, a se transforma în realitate. – Var. (Mold., Bucov.) înciripa. Origine necunoscută. După Giuglea, Dacor., II, 825 şi LL, II, 42, de la un lat. *imperfilāre, care nu pare posibil. Puşcariu, Dacor., IV, 710-2 şi DAR pleacă de la var., considerînd că forma de bază este un hiperurbanism, şi o derivă din sl. (rus., rut., bg.) čerep „ghiveci, oală”; semantismul ar pleca, deci, de la sensul din sl., pentru a trece la acela de „a repara un recipient spart”, şi de aici „a repara”. Această der. nu pare probabilă, deoarece este ciudat ca vasele sparte să se poată repara şi încă şi mai ciudat să se repare atît de bine încît să se poată ajunge la ideea de „a îmbunătăţi”. Pare evident, aşa cum semnalează Tiktin şi Scriban, că acest cuvînt provine de la fire „caracter, fel de a fi”, cf. a-şi veni în fire = a se înfiripa „a se reface”; însă nu este clar.
(Dicţionarul etimologic român)

înfiripá vb., ind. prez. 1 sg. înfiripéz/înfiríp, 3 sg. şi pl. înfiripeáză/înfirípă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNFIRIPÁ vb. v. apărea, arăta, ivi.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFIRIPÁ vb. 1. v. înjgheba. 2. v. întrema. 3. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. şi pop.) a (se) împuternici, (pop. şi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. şi reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a se) vânjoşa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a mai ~ şi el după o viroză.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infi infir infiri

Cuvinte se termină cu literele: pa ipa ripa iripa firipa