ÎNFRICÁ vb. I. Refl. (Folosit la timpurile trecute) A se înfricoşa. – În + frică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNFRICÁT, -Ă, înfricaţi, -te, adj. (Reg.) Înfricoşat. – V. înfrica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
înfricá vb., ind. prez. 3 sg. înfrícă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNFRICÁ vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoşa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNFRICÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoşat, îngrozit, înspăimân-tat, zguduit.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNFRICÁT, -Ă, înfricaţi, -te, adj. (Reg.) Înfricoşat. – V. înfrica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNFRICÁ vb. v. cutremura, încrâncena, înfiora, înfricoşa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNFRICÁT adj. v. cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoşat, îngrozit, înspăimân-tat, zguduit.
(Dicţionar de sinonime)