înfricoșare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNFRICOŞÁ, înfricoşez, vb. I. Refl. şi tranz. A fi cuprins sau a face pe cineva să fie cuprins de frică; a (se) înspăimânta; a (se) îngrozi, a se înfrica. – În + fricos.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNFRICOŞÁRE s.f. Acţiunea de a (se) înfricoşa; frică; intimidare. – V. înfricoşa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNFRICOŞ//Á ~éz tranz. A face să se înfricoşeze. [Sil. în-fri-] /în + fricos
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNFRICOŞ//Á mă ~éz intranz. A fi cuprins de frică. /în + fricos
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înfricoşá vb., ind. prez. 1 sg. înfricoşéz, 1 pl. înfricoşăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. înfricoşéze; ger. înfricoşând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înfricoşáre s. f., g.-d. art. înfricoşării
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNFRICOŞÁ vb. v. îngrozi.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFRICOŞÁRE s. v. groază.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infr infri infric

Cuvinte se termină cu literele: re are sare osare cosare