înfurnica

ÎNFURNICÁ, pers. 3 înfurnícă, vb. I. Tranz. impers. A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simţi înţepături pe piele. – În + furnică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

înfurnicá vb., ind. prez. 3 sg. înfurnícă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNFURNICÁ vb. v. furnica.
(Dicţionar de sinonime)