îngălbenit

ÎNGĂLBENÍ, îngălbenesc, vb. IV. Intranz., refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină galben, palid; p. ext. a (se) ofili, a (se) veşteji; a (se) gălbeni. [Var.: (pop.) îngălbiní vb. IV] – În + galben.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNGĂLBENÍT, -Ă, îngălbeniţi, -te, adj. Devenit galben, palid; p. ext. ofilit, veştejit; gălbenit. [Var.: (pop.) îngălbinít, -ă adj.] – V. îngălbeni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNGĂLBEN//Í ~ésc tranz. A face să se îngălbenească. /în + galben
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNGĂLBEN//Í mă ~ésc intranz. 1) A căpăta culoarea galbenă; a deveni galben. 2) (despre persoane) A deveni palid; a păli. /în + galben
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îngălbení vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îngălbenésc, imperf. 3 sg. îngălbeneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngălbeneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNGĂLBENÍ vb. 1. v. păli. 2. v. ofili.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNGĂLBENÍT adj. 1. v. palid. 2. v. ofilit.
(Dicţionar de sinonime)