îngheț dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNGHÉŢ, îngheţuri, s.n. Trecere a apei în stare de gheaţă; îngheţare; p. ext. ger mare. ♦ Fig. Fior de frig, răceală. – Din îngheţa (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNGHEŢÁ, înghéţ, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheaţă. ♢ Expr. A-i îngheţa cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoşa din cauza îngheţului. 2. Intranz. şi tranz. fact. A degera, a amorţi sau a face să degere, să amorţească de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni. a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoţie). – Lat. inglaciare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNGHÉŢ ~uri n. 1) Fenomen care se produce în natură (la o temperatură mai joasă de zero grade) şi care se manifestă prin trecerea apei din stare lichidă în stare solidă sau prin întărirea corpurilor ce conţin apă. A da (sau a se lăsa) ~ul. 2) fig. Senzaţie de frig; răceală puternică. /v. a îngheţa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ÎNGHEŢÁ înghéţ 1. intranz. 1) (despre unele lichide, în special despre apă) A se preface în gheaţă (la o temperatură mai joasă de zero grade); a deveni gheaţă. 2) (despre corpuri care conţin apă) A se întări din cauza temperaturii mai joase de zero grade. 3) (despre părţi ale corpului) A deveni insensibil din cauza frigului; a amorţi de frig; a degera. 4) (despre oameni şi despre animale) A muri din cauza temperaturii prea scăzute. 5) fig. A pierde capacitatea de a se mişca (din cauza unor emoţii puternice); a rămâne nemişcat; a împietri; a înlemni; a înmărmuri; a încremeni. ♢ A-i ~ cuiva inima (sau sângele în vine) a încremeni (de spaimă). A-i ~ cuiva vorba pe buze a nu mai putea scoate nici o vorbă. 2. tranz. 1) A supune îngheţului; a preface în gheaţă. 2) A face să amorţească de frig. 3) fig. A face să rămână nemişcat; a încremeni. /<lat. inglaciare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înghéţ s. n., pl. înghéţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

îngheţá vb., ind. prez. 1 sg. înghéţ, 3 sg. şi pl. îngheáţă; conj. prez. 3 sg. şi pl. înghéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ÎNGHEŢÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic un aliment pentru a-l solidifica, respectiv a căpăta aspect de gheaţă sau de îngheţată; în expr. curentă: a pune un aliment pentru un anumit timp la congelator pentru a îngheţa, cf. fr. g l a c e r, engl. t o  i c e.
(Dicţionar gastronomic explicativ)



Sinonime:
ÎNGHÉŢ s. (rar) îngheţare. (S-a produs ~ la sol.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNGHEŢÁ vb. 1. a se solidifica, (înv. şi reg.) a (se) slei, (reg.) a se prinde, (înv.) a se strânge. (Râul, apa a ~.) 2. a congela. (~ un aliment.) 3. a degera. (A ~ în mijlocul câmpului.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNGHEŢÁ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înţepeni, paraliza.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Îngheţdezgheţ
(Dicţionar de antonime)

A îngheţa ≠ a (se) dezgheţa, a (se) topi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ing ingh inghe

Cuvinte se termină cu literele: et het ghet nghet