îngloti
[Conjugare]
ÎNGLOTÍ, înglotesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aduna gloatele, oastea (în vederea unei acţiuni militare). ♦ Refl. A se îngrămădi. – În + gloată.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
înglotí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înglotésc, imperf. 3 sg. îngloteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngloteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
înglotí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înglotésc, imperf. 3 sg. îngloteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngloteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)