îngreuiat

ÎNGREUIÁ, îngreuiez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuna. ♦ Fig. A produce sau a avea o senzaţie de greutate, de apăsare. I se îngreuiază pleoapele. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină mai anevoios; a îngreuna, a pricinui cuiva greutăţi. [Pr.: -gre-u-. – Prez. ind. şi: îngréui] – În + greoi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNGREUIÁT, -Ă, îngreuiaţi, -te, adj. Devenit mai greu sau mai anevoios; îngreunat. [Pr.: -gre-u-] – V. îngreuia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNGREU//IÁ ~iéz tranz. 1) A face să se îngreuieze; a face să fie greu. 2) fig. A apăsa provocând o stare (fizică sau psihică) grea. [Sil. în-gre-u-ia] /în + greoi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNGREU//IÁ mă ~iéz intranz. 1) (despre fiinţe sau obiecte) A deveni (mai) greu. 2) (despre acţiuni, căi de comunicaţie) A deveni (mai anevoios). 3) (despre persoane) A deveni (mai) greoi, mai încet la lucru. 4) fig. A produce o senzaţie de apăsare, de greutate. 5) fig. A deveni (mai) împovărător. /în + greoi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îngreuiá vb. (sil. -gre-u-ia), ind. prez. 1 sg. îngreuiéz, 3 sg. şi pl. îngreuiáză, 1 pl. îngreuiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngreuiéze; ger. îngreuínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNGREUIÁ vb. 1. v. împovăra. 2. v. agrava.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNGREUIÁT adj. v. împovărat.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
A (se) îngreuia ≠ a (se) uşura
(Dicţionar de antonime)