îngurluit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNGURLUÍ, îngurluiesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A intra în relaţii de dragoste cu cineva; a se giugiuli. [Prez. ind. şi: îngúrlui] – În + gurlui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE ÎNGURLU//Í mă ~iésc intranz. Rar 1) A se da în dragoste. 2) A-şi manifesta dragostea prin mângâieri reciproce; a se drăgosti; a se giugiuli. /în + a gurlui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îngurluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îngurluiésc, imperf. 3 sg. îngurluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îngurluiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

îngurluít1, îngurluítă, adj. (reg.) (om) încurcat, înhăitat nelegitim cu alta, întălătuit, îngurgat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

îngurluít2, s.n. (reg.) cântecul specific al porumbelului pe lângă porumbiţă; îngurluire.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: in ing ingu ingur ingurl

Cuvinte se termină cu literele: it uit luit rluit urluit