înierbat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNIERBÁ, înierbez, vb. I. Tranz. 1. A planta cu ierburi un teren sterp. 2. (Înv.) A pune într-un loc praf de puşcă, pentru a provoca o explozie. – În + iarbă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

înierbá vb. (sil. -ier-), ind. prez. 1 sg. înierbéz, 3 sg. şi pl. înierbeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înierbá, înierbéz, vb. I (reg.) 1. a trata o vită cu rădăcini de spânz. 2. a arunca peştilor iarbă otrăvitoare, pentru a-i prinde. 3. (refl.) a se supăra, a se mânia. 4. a pune iarbă de puşcă sub un zid pentru a exploda; a mina.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

înierbát s.n. (reg.) V. înierbáre.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

înierbát, înierbátă adj. (reg.) 1. (despre vite) tratat cu spânz. 2. (despre peşti) otrăvit cu iarbă specială. 3. (despre om) supărat, mâniat. 4. (despre poduri) minat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ÎNIERBÁ vb. v. spânzui.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ini inie inier inierb

Cuvinte se termină cu literele: at bat rbat erbat ierbat