înnodare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNNODÁ, înnód, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. ♢ Expr. (Refl.) A se înnoda la vorbă = a se porni pe vorbă; a se aşterne la vorbă, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. ♦ A improviza, a înjgheba. În + nod.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNNODÁRE, înnodări, s.f. Acţiunea de a (se) înnoda. – V. înnoda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNNODÁ înnód tranz. 1) (capete de aţă, sfori, funii) A uni printr-un nod; a lega. 2) fig. A aduna greu, puţin câte puţin; a sclipui; a înjgheba; a agonisi. ~ ceva avere. 3) A face să se înnoade. /<lat. innodare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNNODÁ se înnoádă intranz. (de-spre aţe, sfori, funii) A se încâlci formând un nod (sau mai multe). ♢ ~ la vorbă (sau la ceartă) a se pune pe ceartă. /<lat. innodare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înnodá vb., ind. prez. 1 sg. înnód, 3 sg. şi pl. înnoádă, perf. s. 1 sg. înnodái
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înnodáre s. f., g.-d. art. înnodării; pl. înnodări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNNODÁ vb. a lega. (A ~ o sfoară.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNNODÁRE s. legare, legat, (rar) înnodătură. (~ unei sfori.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A înnoda ≠ a deznoda
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inn inno innod innoda

Cuvinte se termină cu literele: re are dare odare nodare