înrăutățire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNRĂUTĂŢÍ, înrăutăţesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) face (mai) rău, a (se) agrava. [Pr.: -ră-u-] – În + răutate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNRĂUTĂŢÍRE, înrăutăţiri, s.f. Faptul de a (se) înrăutăţi; agravare. [Pr.: -ră-u-] – V. înrăutăţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNRĂUTĂŢ//Í ~ésc tranz. A face să se înrăutăţească; a complica; a agrava; a înăspri. /în + răutate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNRĂUTĂŢ//Í pers. 3 se ~éşte intranz. (despre stări de lucruri, situaţii) A deveni mai rău, mai grav; a se complica; a se agrava; a se înăspri. /în + răutate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înrăutăţí vb. (sil. -ră-u-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înrăutăţésc, imperf. 3 sg. înrăutăţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înrăutăţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înrăutăţíre s. f. (sil. -ră-u-), g.-d. art. înrăutăţírii; pl. înrăutăţíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNRĂUTĂŢÍ vb. 1. (fig.) a se strica, (fam. fig.) a se zbârli. (Vremea s-a ~.) 2. v. agrava. 3. a (se) agrava, a (se) îngreuia. (Situaţia infractorului s-a ~.) 4. (fig.) a se deteriora, a (se) înăspri. (Relaţiile dintre ei s-au ~.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNRĂUTĂŢÍRE s. 1. (fig.) stricare, (fam. fig.) zbârlire. (~ vremii.) 2. v. agravare. 3. agravare, (livr.) recrudescenţă. (~ stării economice.) 4. înăs-prire, (fig.) deteriorare. (~ relaţiilor dintre ei.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) înrăutăţi ≠ a (se) ameliora, a (se) îmbunătăţi, a (se) remedia
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inr inra inrau inraut

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire atire tatire