ÎNSURĂCIÚNE, însurăciuni, s.f. (Înv.) Însurătoare. – Însura + suf. -ăciune.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
însurăciúne s. f., g.-d. art. însurăciúnii; pl. însurăciúni(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:ÎNSURĂCIÚNE s. v. căsătorie, însurat, însu-rătoare.(Dicţionar de sinonime)