întorcătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s.n. Piesă la războiul de ţesut, constând dintr-un băţ lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza ţesută; întinzător, încordător. Întoarce + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

întorcătór s. n., pl. întorcătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

întorcătoáre s.f. (reg.) amnar.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ÎNTORCĂTÓR s. v. slobozitor.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in int into intor intorc

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare