întort dex - definiţie, sinonime, conjugare

întort

întórt (întoártă), adj. – 1. Strîmb, răsucit. – 2. Încăpăţînat, îndărătnic. Lat. intortum, de la intorquĕre (Puşcariu 888; Tiktin; DAR), cf. întoarce. – Der. întortochia, vb. (a încurca; a face ocoluri) cu un suf. neclar care pare de origine expresivă (după Puşcariu 889; Puşcariu, Dacor., VII, 478 şi DAR, din lat. *intorticŭlāre, ca fr. entortiller, sp. entortijar; după Tiktin, mai puţin probabil, de la var. puţin folosită întortoca, prin intermediul prez. întortochez); întortochetură, s.f. (labirint, ocoliş).
(Dicţionarul etimologic român)

întórt, întoártă, adj. (înv.) 1. sucit, strâmb, întors. 2. (fig.) îndărătnic, rău, nedrept, încăpăţânat, sucit; pervers.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: in int into intor

Cuvinte se termină cu literele: rt ort tort ntort