întregi dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNTRÉG, -EÁGĂ, întregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ♢ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafaţa. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefracţionată. ♦ Neînceput, neatins, din care nu lipseşte nimic. 2. Teafăr, sănătos, nevătămat. ♦ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre noţiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate obţine prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuşi. – Lat. integer, -gra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNTREGÍ, întregesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) face întreg (1), deplin, unitar; a (se) completa. – V. întreg.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNTRÉ//G1 ~gi m. mat. Număr fără unităţi fracţionare. Trei ~gi şi două zecimi. [Sil. în-treg] /<lat. integer, ~gra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNTR//ÉG2 ~eágă (~égi) 1) A cărui integritate nu este atinsă; integral. Pâine ~eagă. Lan ~. Text ~.Număr ~ număr care nu conţine o fracţie. 2) (mai ales înaintea cuvântului determinat) Care cuprinde ceva în totalitatea sa; căruia nu-i lipseşte nimic; tot; deplin; complet. ~ satul. ~eaga şcoală. ~ echipajul. ~eaga livadă.Pe de-a-ntregul în întregime; cu totul. 3) (despre unităţi de timp) Care durează de la început până la sfârşit; tot. Anul ~. Noaptea ~eagă. 4) (despre persoane) Care nu are infirmităţi (fizice sau psihice); fără nici o leziune; teafăr. Om ~.Cu mintea ~eagă (sau ~ la minte) sănătos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, ~gra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ÎNTREG//Í ~ésc tranz. A face să fie întreg, plin (adăugând ceea ce lipseşte); a completa; a complini. [Sil. în-tre-] /Din întreg
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

întrég (întreágă), adj. – 1. Teafăr, sănătos. – 2. Neatins, din care nu lipseşte nimic. – 3. Ferm, integru. – 4. Complet, tot, din care nu s-a luat nimic. – 5. (S.n.) Număr întreg. – 6. (S.n.) Totalitate, ansamblu. – Mr. (î)ntreg, megl. antreg, istr. ăntreg. Lat. integrum (Diez, I, 238; Puşcariu 892; Candrea-Dens., 886; REW 4479; DAR), cf. it. intero (piem. intręk, ligur. intriegu, v. sard. intreu), v. fr. entre „robust”, (Morawski, Mélanges A. Thomas, Paris 1927, p. 305), fr. entier, sp. entero, port. enteiro. Pentru schimbarea de accent, cf. Rosetti, I, 51. Este dublet al lui integru, adj., din acelaşi etimon lat. (sec. XIX). Der. neîntreg, adj. (incomplet; fricos); întregime, s.f. (totalitate, integritate); întregie, s.f. (înv., integritate); întregiune (var. întregăciune, întregătate), s.f. (înv., integritate, plenitudine); întregi, vb. (a completa; a sfîrşi, a termina); întregitor, adj. (care întregeşte).
(Dicţionarul etimologic român)

întrég adj. m., f. întreágă, g.-d. art. întrégii; pl. m. şi f. întrégi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pe de-a-ntrégul loc. adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

întregí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întregésc, imperf. 3 sg. întregeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întregeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNTREG-DE-ÁRS s. v. holocaust.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNTRÉG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul întreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. împlinit. 6. deplin, împlinit, încheiat. (Au trecut zece ani întregi.) 7. bun, plin. (O zi întreagă a tot muncit.) 8. rotund. (Cifră întreagă.) 9. tot. (Întreaga ţară.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, neştirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a rămas întreg după cădere.) 13. v. neînceput. 14. v. teafăr. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNTREGÍ vb. 1. v. completa. 2. v. reconstitui.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNTREÁGĂ adj. v. castă, fecioară, neprihă-nită, virgină.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Întreg ≠ parte, mutilat, neteafăr, schilod
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in int intr intre intreg

Cuvinte se termină cu literele: gi egi regi tregi ntregi