ÎNTREÍ, întreiesc, vb. IV. Tranz. A face de trei ori mai mare, mai numeros; a tripla. – În + trei.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNTREÍT, -Ă, întreiţi, -te, adj. 1. Înmulţit, mărit de trei ori. 2. (Înv.) Care e compus din trei părţi de acelaşi fel. – V. întrei sau în + trei + suf. -it.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ÎNTRE//Í ~iésc tranz. A mări de trei ori; a tripla. /în + trei
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
întreí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întreiésc, imperf. 3 sg. întreiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întreiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNTREÍ vb. v. tripla.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNTREÍT adj. v. triplu.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNTREÍT, -Ă, întreiţi, -te, adj. 1. Înmulţit, mărit de trei ori. 2. (Înv.) Care e compus din trei părţi de acelaşi fel. – V. întrei sau în + trei + suf. -it.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
întreí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întreiésc, imperf. 3 sg. întreiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întreiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNTREÍ vb. v. tripla.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNTREÍT adj. v. triplu.
(Dicţionar de sinonime)