întroienit

ÎNTROIENÍ, întroienesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) acoperi cu troiene; a (se) înzăpezi. [Pr.: -tro-ie-] – În + troian.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniţi, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

întroiení vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întroienésc, imperf. 3 sg. întroieneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întroieneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNTROIENÍ vb. v. înzăpezi.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNTROIENÍT adj. v. înzăpezit.
(Dicţionar de sinonime)