întunecime
[Sinonime]
ÎNTUNECÍME, întunecimi, s.f. Întuneric adânc, de nepătruns; beznă, obscuritate. ♢ (Pop.) Întunecime de soare = eclipsă de soare. – Întuneca + suf. -ime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNTUNECÍM//E ~i f. Întuneric de nepătruns; beznă. /întúnec + suf. ~ime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
întunecíme s. f., g.-d. art. întunecímii; pl. întunecími
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNTUNECÍME s. 1. v. beznă. 2. v. întuneric.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Întunecime ≠ lumină
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNTUNECÍM//E ~i f. Întuneric de nepătruns; beznă. /întúnec + suf. ~ime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNTUNECÍME s. 1. v. beznă. 2. v. întuneric.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Întunecime ≠ lumină
(Dicţionar de antonime)