învățăcel dex - definiţie, sinonime, conjugare

învățăcel

[Sinonime]
ÎNVĂŢĂCÉL, învăţăcei, s.m. (Fam.) Şcolar, elev, discipol; ucenic. – Învăţat + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNVĂŢĂCÉ//L ~i m. fam. 1) Tânăr care învaţă într-o şcoală; elev; şcolar. 2) Persoană care urmează un maestru; discipol. 3) Tânăr care învaţă o meserie; ucenic. /învăţat + suf. ~el
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

învăţăcél s. m., pl. învăţăcéi, art. învăţăcéii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNVĂŢĂCÉL s. v. discipol.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inv inva invat invata

Cuvinte se termină cu literele: el cel acel tacel atacel