învinețire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNVINEŢÍ, învineţesc, vb. IV. Refl. şi intranz. A deveni, a se face vânăt (de frig, de mânie etc.) ♦ Tranz. A face cuiva vânătăi, lovindu-l. – În + vânăt.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNVINEŢÍRE, învineţiri, s.f. Acţiunea de a (se) învineţi şi rezultatul ei. – V. învineţi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNVINEŢ//Í ~ésc 1. intranz. v. A SE ÎNVINEŢI. 2. tranz. A face să se învineţească. /în + vânăt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNVINEŢ//Í mă ~ésc intranz. A căpăta culoare vânătă; a deveni vânăt. /în + vânăt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

învineţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. învineţésc, imperf. 3 sg. învineţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. învineţeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

învineţíre s. f., g.-d. art. învineţírii; pl. învineţíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNVINEŢÍ vb. 1. (reg.) a murseca, a vâlcezi. (L-a ~ în bătăie.) 2. a se albăstri. (S-a ~ la faţă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inv invi invin invine

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire etire netire