învoitor

ÎNVOITÓR, -OÁRE, învoitori, -oare, s.m. şi f. (Rar) Ţăran muncitor care a încheiat o învoială agricolă. – Din învoi + suf. -(i)tor.
(Dicţionarul limbii române moderne)

Cuvinte care încep cu literele: in inv invo invoi invoit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor oitor voitor