învolbat

învolbá (învolbéz, învolbát), vb. – 1. A înfăşuras, a răsuci. – 2. (Refl.) A se învolbura, a se învîrteji. – 3. (Refl.) A se învîrti. – 4. (Refl.) A se desface, a se deschide (mai ales ochii şi florile). – Var. învoalbe, volba, învolbi. Mr. mvolbu (mvulbedz), mvolbere, megl. volbu. Lat. involvĕre (Puşcariu 904; REW 4540; Tiktin; DAR), cf. holba, şi it. involvere, involgere, sp. envolver. – Der. învolt, adj. (deschis, mărit, perfect alcătuit; umflat, rotunjit), reprezintă un lat. voltum, cf. it. (in)volto; învolta, vb. (despre flori, a se deschide, a creşte în bune condiţii; a fi ceva din belşug), format pe baza lui învolt; dezvolba, vb. refl. (a se dezvolta), format pe baza paralelismului închide-deschide sau înfunda-desfunda etc. (după Scriban, de la un lat. *dĭsvolvĕre, care pare inutil); desvolta, vb. (a dezvolta), format pe baza lui învolt, cu sensurile fr. développer.
(Dicţionarul etimologic român)

învolbá, învolbéz, vb. I (reg.) a holba ochii.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

învolbát, învolbátă, adj. (reg.) cu ochi bulbucaţi, bulbucat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)