învrăjbitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

învrăjbitor

ÎNVRĂJBITÓR, -OÁRE, învrăjbitori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care seamănă vrajbă, duşmănie, care aţâţă la ură. – Învrăjbi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNVRĂJBIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care învrăjbeşte; care stârneşte vrajbă între oameni. /a învrăjbi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

învrăjbitór adj. m., s. m., pl. învrăjbitóri; f. sg. şi pl. învrăjbitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in inv invr invra invraj

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor bitor jbitor