öre dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÓRĂ, ore, s.f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci şi patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ♢ Loc. adv. Pe oră = cât ţine un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat şi plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părţi în care este împărţită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ♢ Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanţă, spaţiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ♢ Expr. La ora actuală = în momentul de faţă, în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acţiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecţie, curs. ♢ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecţii particulare de..., a lua (sau a da) meditaţii. [Var.: oáră s.f.] – Din lat. hora, it. ora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÓRĂ óre f. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci şi patra parte dintr-o zi şi cuprinzând 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ♢ ~ de ~ mereu, întruna. Din ~ în ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ în timp de o oră. ~ academică 45 de minute. 2) Distanţă care poate fi parcursă într-un interval de o asemenea durată. Parisul se află la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul nopţii (sau de la amiază). Ora 10.De ultimă ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durată de timp nedeterminată. ♢ La ora actuală în prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumită activitate. ♢ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanţilor. 6) Expunere sistematică şi organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituţie de învăţământ. ~ de literatură. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÓRĂ s.f. 1. Diviziune a timpului egală cu a douăzeci şi patra parte dintr-o zi; ceas. 2. Moment, timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva etc.). 3. Curs, lecţie (de o oră). [< lat. hora, cf. it. ora, fr. heure].
(Dicţionar de neologisme)

ÖRE s.f. Monedă divizionară în Danemarca, Norvegia şi Suedia, valorând a suta parte dintr-o coroană. [< fr. öre < cuv. scandinav].
(Dicţionar de neologisme)

ÓRĂ s. f. 1. diviziune a timpului, a 24-a parte dintr-o zi; ceas. 2. timp precis (când cineva poate face ceva, poate fi primit undeva). 3. curs, lecţie (de o oră). (< it. ora, lat. hora)
(Marele dicţionar de neologisme)

ÓRE s. f. monedă divizionară în Danemarca, Norvegia şi Suedia, a suta parte dintr-o coroană. (< fr. öre)
(Marele dicţionar de neologisme)

óră s. f., g.-d. art. órei; pl. óre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÓRĂ s. 1. ceas. (O ~ are 60 de minute.) 2. v. răstimp. 3. v. moment. 4. clasă, curs, lecţie. (De ce ai lipsit de la ~?)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: oe oer

Cuvinte se termină cu literele: re ere