șăncăluit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞĂNCĂLUÍT adj. v. şăncălui. [DAR]
(Alte dicţionare)

şăncăluí, şăncăluiésc, vb. IV (reg.) a înşela, a amăgi.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: sa san sanc sanca sancal

Cuvinte se termină cu literele: it uit luit aluit caluit