șabacă dex - definiţie, sinonime, conjugare

șabacă

ŞABÁCĂ, şabace, s.f. (Reg.) Broderie în ajur făcută (cu aţă albă) la cămăşi, la feţe de masă, milieuri, etc. [Var.: şabác s.n.] – Cf. tc. ş e b e k e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞABÁ//CĂ ~ce f. reg. Ajur executat pe un obiect din material textil (cămaşă, faţă de masa etc.). [Var. şabac] /cf. turc. şebeke
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şabácă (şabáce), s.f. – Broderie în ajur. – Var. şabac, ceabac. Tc. muşabak (T. Papahagi, GS, VII, 296). Der. din tc. sebeke „plasă” (Tiktin) ‹ it. sciabica (Candrea) este improbabilă. După Lokotsch, 1740, din tc. (arab.) şabaka „plasă, fileu”.
(Dicţionarul etimologic român)


Cuvinte care încep cu literele: sa sab saba sabac

Cuvinte se termină cu literele: ca aca baca abaca