șabana

ŞABANÁ, şabanale, s.f. Haină lungă asemănătoare cu un anteriu, pe care o purtau aprozii, vornicii şi pajii la curţile domneşti. [Var.: şavaná s.f.] – Din tc. şebane.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞABANÁ ~le f. înv. Haină lungă, ase-mănătoare unui anteriu, purtată de slujitori la curtea domnească. [Art. şabanaua] /<turc. şebane
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şabaná (şabanále), s.f. – Livrea, haină de uniformă. – Var. şa(r)vana. Tc. şebane (Tiktin). Sec. XVIII.
(Dicţionarul etimologic român)

şabaná s. f., art. şabanáua, g.-d. art. şabanálei; pl. şabanále
(Dicţionar ortografic al limbii române)