șchiau dex - definiţie, sinonime, conjugare
SCHIÁ, schiez, vb. I. Intranz. A aluneca pe zăpadă cu schiurile; a face schi (2). [Pr.: schi-a] – Din fr. skier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SCHI//Á ~éz intranz. A se da cu schiurile. [Sil. schi-a] /<fr. skier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şchiáu (-şchéi), s.m. – Bulgăr. – Mr. şcl’au. Lat. sclavus (Puşcariu 1457; REW 8003a; Skok, Mélanges Ant. Thomas, P. 1927, p. 413-6), din mgr. σϰλαβῆνος ‹ sl. slovĕninŭ, cf. it. schiavo (calabr. schiau), prov., cat. esclau, fr. esclave, sp. esclavo, port. escravo. Sec. XVII, înv. – Der. şchienesc, adj. (slav), înv. – Este dubletul lui sclav, s.m., din fr. esclave, der. sclavie, s.f. (robie); sclaviza, vb. (a robi). Se ştie că numele etnic (în mgr. din sec. VI) a căpătat un sens social, într-o perioadă nedeterminată, care pare a fi sec. X (cf. Verlinden, L’origine de sclavus „esclave”, Arch. Lat. Med. Aevi, XVII, 97-128).
(Dicţionarul etimologic român)

SCHIA- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „umbră”, „umbros”, „umbrit”. [Pron. schi-a-, var. scia-. / < fr. skia, cf. gr. skia].
(Dicţionar de neologisme)

SCHIÁ1 vb. intr. a luneca pe zăpadă cu schiurile, a face schi (2). (< fr. skier)
(Marele dicţionar de neologisme)

SCHIA2-/SCIA-/SCIADO-/SCIO- elem. „umbră, umbros”, „umbrelă”. (< fr. skia-, sciado-, scio-, cf. gr. skia, -ados)
(Marele dicţionar de neologisme)

schiá vb., ind. prez. 1 sg. schiéz, 3 sg. şi pl. schiáză (sil. schi-a-), 1 pl. schiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. schiéze (sil. schi-e-); ger. schiínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: sc sch schi schia

Cuvinte se termină cu literele: au iau hiau chiau