ŞEMIZÁRE, şemizări, s.f. (Tehn.) Îmbrăcare într-un înveliş, într-o cămaşă. – Cf. fr. c h e m i s e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ŞEMIZ//Á ~éz tranz. (piese tehnice) A prevedea cu un înveliş, cu o cămaşă. /<fr. chemiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ŞEMIZÁRE s.f. (Tehn.) Acţiunea de a şemiza şi rezultatul ei. [< şemiza].
(Dicţionar de neologisme)
ŞEMIZÁ vb. I. tr. (Tehn.) A îmbrăca într-un înveliş, într-o cămaşă. [< fr. chemiser].
(Dicţionar de neologisme)
ŞEMIZÁ vb. tr. (tehn.) a îmbrăca într-un înveliş, într-o cămaşă. (< fr. chemiser)
(Marele dicţionar de neologisme)
şemizáre s. f., g.-d. art. şemizării; pl. şemizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şemizá vb., ind. prez. 3 sg. şemizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ŞEMIZ//Á ~éz tranz. (piese tehnice) A prevedea cu un înveliş, cu o cămaşă. /<fr. chemiser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ŞEMIZÁ vb. I. tr. (Tehn.) A îmbrăca într-un înveliş, într-o cămaşă. [< fr. chemiser].
(Dicţionar de neologisme)
ŞEMIZÁ vb. tr. (tehn.) a îmbrăca într-un înveliş, într-o cămaşă. (< fr. chemiser)
(Marele dicţionar de neologisme)
şemizáre s. f., g.-d. art. şemizării; pl. şemizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
şemizá vb., ind. prez. 3 sg. şemizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)