șeptel dex - definiţie, sinonime, conjugare

șeptel

ŞEPTÉL, şepteluri, s.n. Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o ţară (pentru a obţine un beneficiu economic). – Din fr. cheptel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞEPTÉL ~uri n. Totalitate a animalelor domestice (de aceeaşi specie) crescute într-o ţară, într-o regiune sau într-o gospodărie. /<fr. cheptel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ŞEPTÉL s.n. Numărul total al animalelor domestice ale unei ţări, ale unei regiuni, ale unei gospodării etc. [< fr. cheptel, cf. lat. capitale – ceea ce este principal într-o avuţie].
(Dicţionar de neologisme)

şeptél s. n., pl. şeptéluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: se sep sept septe

Cuvinte se termină cu literele: el tel ptel eptel