șerfuire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞERFUÍ, şerfuiesc, vb. IV. Tranz. A subţia marginea pieilor în timpul confecţionării, pentru ca acestea să poată fi îndoite, suprapuse sau cusute. – Din germ. schärfen „a ascuţi”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞERFUÍRE, şerfuiri, s.f. Acţiunea de a şerfui şi rezultatul ei. – V. şerfui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞERFU//Í ~iésc tranz. (piei) A subţia pe la margini (pentru a le putea îndoi sau coase mai uşor). /<germ. Scharfen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şerfuí vb., prez. 1 sg. şi 3 pl. şerfuíesc, imperf. 3 sg. şerfuiá; conj. prez 3 sg. şi pl. şerfuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şerfuíre s. f., g.-d. art. şerfuírii; pl. şerfuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: se ser serf serfu serfui

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire fuire rfuire