șerpuind dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞERPUÍ, şerpuiesc, vb. IV. Intranz. A avea sau a forma (în mişcare) o linie unduitoare, ca mersul şarpelui. – Şarpe + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞERPUÍND, -Ă, şerpuinzi, -de, adj. (Rar) Şerpuitor. – V. şerpui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞERPU//Í ~iésc intranz. (despre drumuri, râuri etc.) A face cotituri pe parcurs; a-şi schimba direcţia, formând o linie ondulată, ca mersul şarpelui. /şarpe + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şerpuí vb., ind. prez. 3 sg. şerpuiéşte, imperf. 3 sg. şerpuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şerpuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şerpuínd adj. m., pl. şerpuínzi; f. sg. şerpuíndă, pl. şerpuínde
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞERPUÍND adj. v. cotit, întortocheat, sinuos, sucit, şerpuit, şerpuitor.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se ser serp serpu serpui

Cuvinte se termină cu literele: nd ind uind puind rpuind