șeruitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

șeruitor

ŞERUITÓR, şeruitoare, s.n. Cuţit folosit în tăbăcărie la răzuirea resturilor de carne de pe pieile jupuite. [Pr.: -ru-i-] – Şerui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞERUIT//ÓR ~oáre n. Cuţit folosit la ră-zuirea resturilor de carne de pe pielea jupuită. [Sil. -ru-i-] /a şerui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şeruitór (persoană) s. m. (sil. -ru-i-), pl. şeruitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şeruitór (instrument) s. n. (sil. -ru-i-), pl. şeruitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: se ser seru serui seruit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor ruitor