șes dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞES, ŞEÁSĂ, (1) şese, adj., (2, 3) şesuri, s.n. 1. Adj. (Despre pământuri, regiuni) Neted, întins; plan. 2. S.n. Întindere vastă de pământ, fără diferenţe (mari) de nivel, situată la mică altitudine; câmpie; suprafaţă plană de pământ situată într-o depresiune. 3. S.n. Parte a corpului animalelor, cuprinsă între ultima coastă şi osul şoldului. – Lat. sessus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞES1 ~uri n. Întindere mare şi netedă de pământ, situată la o altitudine mică; câmpie. /<lat. sessus, ~a, ~um
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

Şes2 şeásă (şeşi, şése) rar (despre forme de relief) Care este întins şi neted; plat. Câmp ~. /<lat. sessus, ~a, ~um
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şes (-eásă), adj. – Plan, neted. – Var. şeţ. Lat. sĕssus (Puşcariu 1586; REW 7882), cf. alb. šeš (după REW rom. ar proveni din alb., opinie nefondată); cf. şi şedea. – Der. şeş, s.n. (cîmpie); şest, s.n. (parte netedă a unui obiect; Banat, şes), a cărui explicaţie pare dificilă (după Candrea, dintr-un lat. *sĕssĭtum); şestină (var. şeştină), s.f. (Olt., Trans., şes, cîmpie).
(Dicţionarul etimologic român)

şes adj. n., f. şásă; pl. n. şi f. şése
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şes n., pl. şésuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şeş s.n. (reg.) pipirig.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ŞES s. v. platou, podiş.
(Dicţionar de sinonime)

ŞES s., adj. 1. s. v. câmpie. 2. adj. v. drept. 3. adj. întins, neted, plan. (Un platou ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se

Cuvinte se termină cu literele: es