șestină dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞESTÍNĂ, şestine, s.f. (Reg.) Loc neted pe vârful unui munte. – Şest (reg. „şes” < lat.) + suf. -ină.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

şéstină s. f., g.-d. art. şéstinei; pl. şéstine
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şéstină, şéstine, s.f. (reg.) 1. şes, câmpie, zăpodie, pustă; tăpşan. 2. loc mocirlos. 3. platou (pe un munte sau pe un deal). 4. (în forma: şastină) podină, platformă plutitoare pe care se instalează moara de apă. 5. lemn încovoiat şi lătăreţ sub roata joagărelui.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

şéştină, şéştini, s.f. (reg.) coliba strungii în care se mulg oile.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ŞÉSTINĂ s. v. platou, podiş.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: se ses sest sesti sestin

Cuvinte se termină cu literele: na ina tina stina estina