șfichiuire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞFICHIUÍ, şfichiuiesc, vb. IV. Tranz. A atinge cu şfichiul (II 1), a lovi scurt; p. ext. a biciui, a plesni. ♦ Fig. A înţepa cu vorba, a ironiza, a persifla. [Pr.: -chiu-i] – Şfichi + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞFICHIUÍRE, şfichiuiri, s.f. Acţiunea de a şfichiui şi rezultatul ei. – V. şfichiui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞFICHIU//Í ~iésc tranz. 1) A atinge cu şfichiul biciului. 2) fig. A înţepa cu vorba; a lua peste picior. [Sil. -chiu-i] /şfichi + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE Şfichiu//Í mă ~iésc intranz. A face (concomitent) schimb de lovituri ustu-rătoare (cu cineva). [Sil. -chiu-i] /şfichi + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şfichiuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şfichiuiésc, imperf. 3 sg. şfichiuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şfichiuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şfichiuíre s. f., g.-d. art. şfichiuírii; pl. şfichiuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞFICHIUÍ vb. 1. a biciui, (reg.) a sfârcâi, a zbiciui, a zbiciula, (înv.) a smicura. (~ caii.) *2. (fig.) a atinge, a împunge, a înţepa, a pişca. (Îl ~ cu vorba.)
(Dicţionar de sinonime)

ŞFICHIUÍ vb. v. ironiza, persifla, zeflemisi.
(Dicţionar de sinonime)

ŞFICHIUÍRE s. biciuire, şfichiuitură, (rar) biciuială. (~ cailor.)
(Dicţionar de sinonime)

ŞFICHIUÍRE s. v. ironizare, persiflare, zefle-misire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: sf sfi sfic sfich sfichi

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire iuire hiuire