șicana dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞICÁNĂ, şicane, s.f. 1. Acţiune prin care cineva sâcâie, agasează pe altcineva cu cereri şi cu pretenţii neîndreptăţite; sâcâială fără motiv. ♦ Pricină neîntemeiată, subtilitate falsă; tertip, alibi. 2. Obstacol (de forme diferite) montat pe circuitul unui fluid pentru a-i micşora viteza, pentru a-i imprima un drum ocolit sau pentru a-i uniformiza debitul, dându-i astfel posibilitatea să se răcească, să depună suspensiile pe care le poartă etc. – Din fr. chicane.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞICANÁ, şicanez, vb. I. Tranz. A sâcâi pe cineva pentru lucruri fără importanţă, a căuta cuiva pricină, a face şicane; a agasa. – Din fr. chicaner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞICÁN//Ă ~e f. 1) Deranj iritant, provocat de cereri şi pretenţii nejustificate; sâcâială fără motiv. A face tot felul de ~e. 2) Motiv lipsit de temei; subtilitate falsă. 3) Obstacol pus în calea unui fluid pentru a-i micşora viteza, a-i modifica direcţia sau pentru a-i uniformiza debitul. ~ perforată. 4) Bârnă care apără intrarea într-o fortăreaţă. /<fr. chicane
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ŞICAN//Á ~éz 1. tranz. (persoane) A produce şicane; a sâcâi fără motive serioase. 2. intranz. A umbla cu şicane. /<fr. chicaner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

şicánă (-ne), s.f. – Agasare, tertip. Fr. chicane. – Der. şicana, vb. (a agasa).
(Dicţionarul etimologic român)

ŞICÁNĂ s.f. 1. Sâcâială fără motiv. ♦ (Jur.) Obiecţie neîntemeiată; procedură artificială; subtilitate, tertip. 2. Obstacol aşezat în calea circuitului unui fluid pentru a-l dirija într-un anumit mod. [< fr. chicane].
(Dicţionar de neologisme)

ŞICANÁ vb. I. tr. A face şicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. [< fr. chicaner].
(Dicţionar de neologisme)

ŞICÁNĂ s. f. 1. sâcâială fără motiv. ♢ (jur.) obiecţie neîntemeiată; procedură artificială; subtilitate, tertip. 2. obstacol aşezat în calea circuitului unui fluid pentru a-i reduce viteza, a-l dirija etc. 3. serie de obstacole dispuse pe un drum (de curse automobilistice) pentru a impune un parcurs în zigzag. (< fr. chicane)
(Marele dicţionar de neologisme)

ŞICANÁ vb. tr. a face şicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner)
(Marele dicţionar de neologisme)

şicánă s. f., g.-d. art. şicánei; pl. şicáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şicaná vb., ind. prez. 1 sg. şicanéz, 3 sg. şi pl. şicaneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞICÁNĂ s. 1. (rar) străgăneală, străgănire. (Lasă-te de ~e!) 2. dificultate, greutate, neajuns. (Îi face tot felul de ~e.)
(Dicţionar de sinonime)

ŞICANÁ vb. a sâcâi, (rar) a străgăni, (înv.) a molesta. (Îl ~ cu tot felul de mărunţişuri.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: si sic sica sican

Cuvinte se termină cu literele: na ana cana icana