șipci dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞÍPCĂ, şipci, s.f. Fiecare dintre bucăţile de lemn subţiri şi lungi (de formă paralelipipedică) folosite în lucrări de tâmplărie sau de dulgherie. – Din bg., scr. šipka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

şípcă (-ci), s.f. – Lemn subţire şi lung de formă paralelipipedică. Bg., sb., slov. šipka, šibka (Tiktin; Candrea), din sl. šiba. – Der. şipcui, vb. (a scoate şipci dintr-un trunchi; a umple cu şipci spaţiile libere ale unei armături).
(Dicţionarul etimologic român)

şípcă (-ci), s.f. – Varietate de sturion (Acipenser sturio). – Var. şip. Rus. šip (Candrea).
(Dicţionarul etimologic român)

şípcă s. f., g.-d. art. şípcii; pl. şipci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şipcí, şipcésc, vb. IV (reg.; despre pereţi sau tavane de lemn) a bate şipci; a acoperi cu şipci, bătute paralel; a şipcui, a şuşăli, a spraiţui.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ŞÍPCĂ s. leaţ, (pop.) ostreţ, (reg.) zăvor, (prin Bucov.) şarampoi, (Olt. şi Munt.) ştachetă, (prin Olt. şi Ban.) ştează, (Bucov.) şulumachi, (Mold.) taban, (prin Ban.) tiplu. (~ la un gard.)
(Dicţionar de sinonime)

ŞÍPCĂ s. v. şip.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: si sip sipc

Cuvinte se termină cu literele: ci pci ipci