ștachetă dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞTACHÉTĂ, ştachete, s.f. 1. (Reg.) Ulucă, leaţ. 2. Bară subţire, aşezată transversal, confecţionată din lemn, metal sau material plastic, peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciţii de atletism, fără să o atingă. [Var.: stachétă s.f., ştachéte s.m.] – Din germ. Staket.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞTACHÉT//Ă ~e f. 1) (la probele de atletism) Bară aşezată transversal pe două suporturi peste care se execută sărituri în înălţime. 2) reg. Scândură îngustă şi lungă, din care se fac garduri. 3) reg. Gard făcut din astfel de scânduri. /<germ. Staket[e]
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ŞTACHÉTĂ s.f. Ulucă. ♦ Bară subţire aşezată orizontal, peste care trebuie să sară sportivii. [Var. stachetă s.f., ştachet, ştachete s.m. / < germ. Staket, cf. it. stecchetto].
(Dicţionar de neologisme)

STACHÉTĂ s.m. v. ştachetă.
(Dicţionar de neologisme)

ŞTACHÉTĂ s. f. 1. bară subţire orizontală, peste care trebuie să sară sportivii. 2. (fig.) nivel de calitate a ceva. (< germ. Staket)
(Marele dicţionar de neologisme)

ştachétă s. f., pl. ştachéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞTACHÉTĂ s. v. leaţ, şipcă, ulucă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sta stac stach stache

Cuvinte se termină cu literele: ta eta heta cheta acheta