ștemuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŞTEMUÍ, ştemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanşeitatea îmbinării. – Din germ. stemmen.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŞTEMU//Í ~iésc tranz. (piese de tablă sau de metal) A îmbina rigid prin îndoirea şi presarea marginilor sau prin nituire. /<germ. stemmen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ŞTEMUÍ vb. tr. a etanşa marginile tablelor nituite, cu ajutorul unei unelte speciale. (după germ. stemmen)
(Marele dicţionar de neologisme)

ştemuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ştemuiésc, imperf. 3 sg. ştemuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ştemuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ŞTEMUÍT s. v. ştemuire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st ste stem stemu stemui

Cuvinte se termină cu literele: it uit muit emuit temuit