șubiță dex - definiţie, sinonime, conjugare
SUBÍT, -Ă, subiţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt şi pe neaşteptate; brusc, neprevăzut, neaşteptat. – Din fr. subit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŞUBÍŢĂ, şubiţe, s.f. Şubuliţă. – Şubă + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SUBÍ//T ~tă (~ţi, ~te) şi adverbial Care se produce într-un timp scurt şi pe neaşteptate; momentan şi imprevizibil; brusc. Moarte ~tă. /<fr. subit
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SUBÍT, -Ă adj. (adesea adv.) Care vine deodată, pe neaşteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. [< fr. subit, cf. lat. subitus].
(Dicţionar de neologisme)

SUBÍT, -Ă adj. (şi adv.) care se produce, pe neaşteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. (< fr. subit, lat. subitus)
(Marele dicţionar de neologisme)

subít adj. m., pl. subíţi; f. sg. subítă, pl. subíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şubíţă s. f., g.-d. art. şubíţei; pl. şubíţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SUBÍT adj., adv. 1. adj. v. inopinat, instantaneu, neaşteptat, neprevăzut. (Plecarea lui ~.) 2. adj. brusc, fulgerător, instantaneu, năprasnic, neaşteptat. (Moarte ~.) 3. adv. v. deodată.
(Dicţionar de sinonime)

ŞUBÍŢĂ s. v. şubuliţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: su sub subi subit

Cuvinte se termină cu literele: ta ita bita ubita