țâști dex - definiţie, sinonime, conjugare
TÁŞCĂ, tăşti, s.f. Geantă de piele sau de pânză, în care se ţin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se ţin tutunul, banii etc.; tecşilă, tăşulă. – Din ucr. taška, magh. táska.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÂŞTI interj. v. ţuşti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TÁŞCĂ tăşti f. rar Geantă de piele sau de pânză, în care se ţin diferite obiecte (bani, tutun). /<ucr. taška, ung. táska
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ŢÂŞTI interj. 1) (se foloseşte pentru a sugera mişcarea bruscă şi precipitată a unei fiinţe sau pentru a reda zgomotul produs de o asemenea mişcare). 2) (se foloseşte pentru a reda izbucnirea bruscă a unui lichid). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ŢÂŞT//I ~ésc intranz. 1) (despre lichide, vapori, gaze) A ieşi cu putere printr-o deschizătură îngustă; a erupe; a izbucni; a ţâşni. 2) (despre fiinţe) A intra sau a ieşi repede şi pe neaşteptate. /Din ţâşti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TÁŞCĂ, tăşti, s.f. Geantă de piele sau de pânză, în care se ţin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se ţin tutunul, banii etc. – Ucr. taška, magh. táska.
(Dicţionarul limbii române moderne)

táşcă (-tắşti), s.f. – Traistă, tolbă, sac, raniţă. – Var. teaşcă, teşcoi, te(c)şilă, tecşoi, înv. ticseu, tixeu. Germ. Tasche, prin intermediul mag. táska, pol. taszka, rut., rus. slov. táška (Cihac, II, 403; Miklosich, Fremdw., 132; REW 8592).
(Dicţionarul etimologic român)

tîşti interj. – Exprimă ideea de săritură neaşteptată. – Var. ţusti. Creaţie expresivă, cf. fîş(t). – Der. ţîşni (var. ţişni), vb. (a izvorî, a ieşi; a ieşi în sus cu putere, a emana), în loc de *ţîştni, cu suf. expresiv -ni; ţîşnitor, adj. (care izvorăşte, care emană cu avînt); ţîşnitură, s.f. (salt, săritură; şuvoi); ţuşcă, s.f. (batistă cu noduri cu care se bat cei ce pierd la anumite jocuri; varietate de oi); ţîşpoacă (var. ţîşmoacă), s.f. (poşircă; Mold., lapte acru); ţiştoacă, s.f. (tinerică, domnişoară); ţoşcă (var. toşcă), s.f. (sac, desagă), comtaminat cu taşcă.
(Dicţionarul etimologic român)

táşcă s. f., g.-d. art. tăştii; pl. tăşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţâşti/ţâşt interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TÁŞCĂ s. 1. geantă. (Vânătorul purta o ~.) 2. (rar) teşcălie, (înv. şi reg.) tecşilă, (reg.) pataşcă, tăşulă, (Transilv. şi Mold.) taşculă. (Ţine tutunul în ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TÁŞCĂ s. v. colţunaş, tolbă.
(Dicţionar de sinonime)

ŢÂŞTI interj. huşti!, (pop.) smâc! (Iepurele, ~ ! din vizuina lui.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tas tast

Cuvinte se termină cu literele: ti sti asti