țârlăi dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŢÂRLÂÍ, ţấrlâi, vb. IV. Intranz. (Despre instrumente muzicale) A scoate sunete monotone şi puţin armonioase; (despre instrumentişti) a cânta în acest fel. [Var.: ţârlăí vb. IV] – Formaţie onomatopeică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÂRLĂÍ vb. IV. v. ţârlâi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ŢÂRLÂÍ ţârlâi intranz. pop. (despre instrumente muzicale sau despre interpreţi) A produce sunete ascuţite şi neplăcute. /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţârlâí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. ţârlâie, imperf. 3 sg. ţârlâiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţârlắu, ţârlắi, s.m. (reg.) 1. flăcău. 2. om sprinten. 3. căţel de un an.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tarl tarla

Cuvinte se termină cu literele: ai lai rlai arlai