țăpoi dex - definiţie, sinonime, conjugare

țăpoi

ŢĂPÓI, ţăpoaie, s.n. (Reg.) 1. Furcă (mare) cu coada lungă şi cu dinţi drepţi de fier, cu care se ridică snopii de grâu, maldărele de fân sau de coceni etc. ♦ Furcă în vârful căreia este fixat sacul de pescuit. 2. Căpriorul de la mijloc la casele tărăneşti. – Ţeapă + suf. -oi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢĂP//ÓI ~oáie n. 1) Furcă cu coadă lungă, cu două coarne drepte, folosită la ridicarea snopilor, cocenilor etc. 2) Prăjină la capătul căreia este fixat sacul de pescuit. 3) Căpriorul de mijloc al unei case ţărăneşti. /ţeapă + suf. ~oi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţăpói s. n., pl. ţăpoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţăpói, ţăpoáie, s.f. (reg.) 1. furcă de fier cu coada lungă pentru ridicat snopii, cocenii etc. 2. căpriorul din mijloc de la casele ţărăneşti. 3. târnăcop. 4. unealtă de pescuit. 5. ghimpe (la plante). 6. par lung la pescuit.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ta tap tapo

Cuvinte se termină cu literele: oi poi apoi