țărănime
[Sinonime]
ŢĂRĂNÍME s.f. Populaţia mediului sătesc ocupată nemijlocit cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor; totalitatea ţăranilor, mulţime de ţărani. – Ţăran + suf. -ime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢĂRĂNÍME f. (colectiv de la ţăran) 1) Clasă socială alcătuită din populaţia sătească care se ocupă cu producţia agricolă. 2) Totalitate a ţăranilor. Întreaga ~. 3) Mulţime de ţărani. /ţăran + suf. ~ime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ţărăníme s. f., g.-d. art. ţărănímii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ŢĂRĂNÍME s. (înv.) mojicime, ţărănie, (fig.) opincă. (Întreaga ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢĂRĂNÍME f. (colectiv de la ţăran) 1) Clasă socială alcătuită din populaţia sătească care se ocupă cu producţia agricolă. 2) Totalitate a ţăranilor. Întreaga ~. 3) Mulţime de ţărani. /ţăran + suf. ~ime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ŢĂRĂNÍME s. (înv.) mojicime, ţărănie, (fig.) opincă. (Întreaga ~.)
(Dicţionar de sinonime)