țapinar
ŢAPINÁR, ţapinari, s.m. Muncitor care manevrează buştenii cu ţapina. – Ţapină + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢAPINÁR ~i m. Muncitor specializat în operaţii de manevrare a buştenilor (cu ţapina). /ţapină + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ţapinár s. m., pl. ţapinári
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŢAPINÁR ~i m. Muncitor specializat în operaţii de manevrare a buştenilor (cu ţapina). /ţapină + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)