țiclău dex - definiţie, sinonime, conjugare

țiclău

[Sinonime]
ŢICLẮU, ţiclăuri, s.n. (Reg.) Stâncă foarte ascuţită şi înaltă; vârf de munte sau de deal; pisc. – Din magh. szikla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢICLẮU ~ri n. reg. Stâncă ascuţită pe vârful unui munte sau deal. /<ung. szikla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţiclău s. n. (sil. -clău), art. ţiclăul; pl. ţiclăuri/ţiclăie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţiclắu, ţicláie şi ţiclắuri, s.n. (reg.) 1. vârf de munte sau de deal înalt; pisc. 2. alunecare de teren.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ŢICLĂU s. v. creastă, creştet, culme, pisc, scorţar, vârf.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tic ticl ticla

Cuvinte se termină cu literele: au lau clau iclau