țif dex - definiţie, sinonime, conjugare

țif

ŢIF s.m. (Rar) Iarbă cu firul cilindric, fără foi. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ţif (bot.) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţif (bărbuţă, colţ de plantă) s. n., pl. ţífuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ti

Cuvinte se termină cu literele: if