țiglă dex - definiţie, sinonime, conjugare
ŢÍGLĂ1, ţigle, s.f. Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din scr. cigla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÍGLĂ2, ţigle, s.f. (Reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuţită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – Cf. germ. Z a c k e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ŢÍGL//Ă ~e f. Material de construcţie în formă de plăci, fabricat din argilă arsă sau din ciment, folosit pentru acoperit; oală. Acoperiş de ~. [G.-D. ţiglei] /<sb. cigla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ţíglă (-le), s.f. – Placă de argilă, ceramică etc. pentru învelit casele. Germ. Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul sb. cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, II, 433; cf. REW 8618), pol. cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – Der. ţiglar, s.m. (persoană care face sau pune ţigla).
(Dicţionarul etimologic român)

ţíglă (plăcuţă de argilă, frigare) s. f. (sil. -glă), g.-d. art. ţíglei; pl. ţígle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţíglă, ţígle, s.f. (pop.) 1. frigare de lemn sau de fier alcătuită dintr-un băţ ascuţit. 2. băţ despicat la un cap pentru prins raci.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

tíglă s.f. (reg.) miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
ŢÍGLĂ s. (CONSTR.) (reg.) oală.
(Dicţionar de sinonime)

ŢÍGLĂ s. v. frigare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tig tigl

Cuvinte se termină cu literele: la gla igla